Este absolut firesc ca un copil sa planga atunci cand este suparat, furios, stresat sau chiar din motive de bucurie. Dar, sunt micuti care simt toate aceste emotii la un nivel mult mai apasator decat colegii lor. Si, din pacate, ‘a fi emotiv’ inseamna pentru multi ‘a fi slab’, ceea ce este complet fals.
Un copil emotiv nu trebuie privit sub nicio forma mai prejos decat ceilalti, ci doar trebuie ghidat astfel incat sa isi poata gestiona emotiile si sentimentele mai usor. Singura problema intr-o astfel de situatie este ca emotivitatea excesiva ii creeaza dificultati celui mic in viata de zi cu zi.
Hai sa vedem ce poti face in cazul in care copilul tau este emotiv.
Vorbeste-i copilului tau despre emotii
Emotiile nu sunt un subiect tabu, nu este nimic rusinos in a fi suparat, furios sau dezamagit. Si, asa cum am mentionat si in alte articole de pe blogul Junioro, emotiile nu trebuie in niciun caz inhibate, ci doar gestionate.
Asadar, discuta des cu cel mic despre ceea ce simte, ce il bucura si ce il face sa se simta trist. Ajuta-l sa ii fie mai usor sa defineasca ceea ce simte: ‘uite, acum esti suparat pentru ca nu ti-am luat jucaria pe care o voiai’ sau ‘esti furios pentru ca nu mergem in parc’ sau ‘esti fericit pentru ca suntem impreuna’.
O strategie la care poti apela sunt cartile care vorbesc despre emotii sau filmele de desene animate, cum ar fi ‘Intors pe dos’.
Constientizarea emotiilor este extrem de importanta in dezvoltarea unui copil!
☺️ Fa diferenta intre sentimente si comportament
Am mai discutat despre acest subiect si in alte articole de pe blog. Copilul trebuie sa inteleaga ca este perfect normal sa se simta suparat sau furios, dar ca nu este ok sa urle in mijlocul magazinului sau sa se arunce pe jos, sa loveasca alti copii. Iar tu ca parinte trebuie sa il ajuti sa isi gestioneze emotiile apeland la strategii sanatoase. In loc sa urle sau sa se tavaleasca pe jos pentru ca nu ii cumperi inghetata, poate alege sa se descarce altfel: desenand, alergand in parc sau pur si simplu stand linistit pana simte ca i-a trecut supararea.
☺️ Valideaza-i emotiile!
Chiar daca tu nu percepi o situatie intr-un mod la fel de dramatic ca cel mic, NU ii spune: ‘nu te supara, nu e mare lucru’, ‘nu mai plange ca un bebelus’. Nu doar ca risti sa il frustrezi si mai tare, dar mesajul care ajunge la copil este acela ca nu trebuie sa planga ceea ce nu e deloc sanatos. Cu totii plangem cand suntem suparati, este o modalitate sanatoasa de a ne descarca atunci cand simtim tristete, furie, frustrare, dezamagire sau, din contra, bucurie mare.
Ofera-i exemple din viata ta: ‘stiu ca esti furios pentru ca nu mai mergem azi in parc. Te inteleg. Si eu ma supar / ma enervez cand lucrurile nu se intampla asa cum vreau. E ok sa simtim asta, dar nu e in regula sa ne facem rau noua sau celor din jur’.
Invata-l ca e perfect ok sa simta si rusine. A fi timid nu este ceva negativ. Este in regula sa simta asta, doar ca, in acelasi timp, trebuie sa inteleaga ca la fel de ok este sa incerce in ritmul lui sa isi gestioneze timiditatea astfel incat sa poata face mai usor anumitor situatii.
Plansul, nu tantrumurile, nu crizele insotite de tavaleli pe jos si urlete isterice, il poate ajuta sa se descarce, sa depaseasca mai usor un moment greu. Asa ca lasa-l sa planga, fii acolo langa el si spune-i ca il iubesti si ca totul va fi bine.
☺️ Strategii pe care le puteti incerca pentru a depasi mai usor momentele grele
Incearca sa nu te blochezi in ideea ca un copil de 2 ani este prea mic pentru a intelege anumite aspecte. Repetate in mod regulat si cat mai pe intelesul lor, copiii reusesc sa inteleaga foarte multe, inclusiv cum sa isi gestioneze mai usor emotiile.
Iata cateva idei care ar putea sa fie utile si in cazul vostru:
✨ Practicati respiratia corecta. Invata-l pe cel mic sa respire si sa inspire corect, usor, pana in abdomen, nu doar pana in piept. Tehnicile de respiratie ajuta foarte mult in momentele de criza. Ii poti da o floare sa o miroasa si sa practice astfel un exercitiu corect de respiratie.
✨ Apelati la numaratoare. Multi copii cu varsta de minimum 2 ani stiu deja sa numere pana la 10. Numarati impreuna pana reuseste sa se calmeze. Ca sa fie mai distractiv pentru el, puteti numara masinile de pe strada, pasari, blocuri sau chiar baltoacele de pe asfalt. Orice crezi ca il va calma.
✨ Pauza. Daca are un tantrum sau pur si simplu incepe sa planga dintr-un motiv anume, spune-i ca este in regula sa stea 2-3 minute sau cat are nevoie intr-un singur loc pentru a se calma. Poate lua o gura de apa, se poate spala pe fata sau poate sta asezat pe scaun pana cand se mai calmeaza.
✨ Creeaza cutia magica. Daca cel mic are anumite pasiuni care pot sa fie pastrate intr-o cutie, ia cutia respectiva cu voi cand plecati la drum. Nu trebuie sa fie ceva voluminos, desigur. Ceva micut in care sa pastrezi cateva creioane sau o jucarie mica, o carte de colorat de dimensiuni reduse, poze cu familia, etc.
✨ Cautati rezolvari. In anumite situatii, criza prin care trece copilul tau poate avea o rezolvare rezonabila pentru toata lumea. Daca nu vrei sa ii cumperi ciocolata, ii poti cumpara o punga cu pufuleti. Sau daca nu puteti iesi in parc, puteti face o scurta plimbare in fata blocului. Ideea este ca trebuie sa ii explici ca desi nu se poate intampla ceea ce isi doreste fix cand isi doreste, puteti alege alternative la fel de distractive.
✨ Identifica ceea ce il face fericit. Discuta cu cel mic si intreaba-l in mod regulat ce il bucura, ce activitati il distreaza si ii creeaza o stare de bine. Si apeleaza la acestea in momentele mai putin placute.
☺️ De evitat!
Una dintre cele mai mai provocari cu care se confrunta parintii este legata de incurajarea anumitor comportamente chiar si fara intentie.
De exemplu, nu este recomandat sa il recompensezi atunci cand are o criza. Daca ii spui: ‘iti dau ciocolata daca nu mai plangi’, atunci el va plange mereu pentru ca stie ca astfel va primi ciocolata sau alt tip de dulce.
De asemenea, nu confunda iubirea si atentia cu rasfatul exagerat. Un copil care creste cu ideea ca totul i se cuvine si ca toata lumea trebuie sa stea ‘drepti’ in fata lui se va compora ca atare, lucru nu tocmai sanatos pentru el.
Permite-i sa se calmeze si singur. Fii acolo langa el cand are un moment dificil, dar incearca sa il lasi sa se descurce si pe cont propriu. Tu nu poti sa fii langa el nonstop, drept care este important ca cel mic sa stie ca isi poate gestiona emotiile chiar si atunci cand mami si tati nu sunt langa el.
☺️ Cand trebuie sa apelezi la ajutor specializat
In jurul varstei de 8-9 ani reuseste un copil sa isi gestioneze cu adevarat emotiile. Daca cel mic a fost mai emotiv dintotdeauna, cel mai probabil nu ai un motiv de ingrijorare. Daca observi, insa, ca devine dintr-o data mai emotiv, daca anumite sentimente ii afecteaza activitatile de zi cu zi, poate ca este momentul sa apelati la un terapeut pentru a exclude anxietate, depresie, ADHD.
Mersul la psiholog chiar si in cazul unui copil NU trebuie privit ca pe ceva rusinos sau tabu. Este perfect normal si sanatos sa ai grija de sanatatea mintala. Important este ca cel mic sa se simta confortabil si sa se dezvolte armonios.
De asemenea, daca te simti depasit/a de situatie, poti apela si tu la un terapeut care te poate ghida in acest proces de gestionare a emotiilor tale si ale copilului tau.
foto: unsplash.com
